Cu o dezvoltare uimitoare în ultimii ani, Parkour tinde să devină o disciplină care să oblige la înfiinţarea de Campionate Europene sau Mondiale.Tocmai pentru că ritmul adeziunilor este în creştere uriaşă de la an la an, am încercat să aflăm mai concret, adică pe viu, ce înseamnă Parkour şi care este filozofia acestor frumoşi nebuni, care nu se folosesc decât de corpul omenesc pentru a depăşi orice fel de obstacol. Şi primul lucru de care ne-am dat seama este că, practic, transformarea lui într-un sport cu reguli stricte şi punctaje ar putea duce la însăşi dispariţia disciplinei. Pentru că între cei care se avântă peste balcoane şi case nu există pic de competiţie, ci doar amiciţie, toţi dorindu-şi să ajungă teferi la punctul final şi fiecare încercând să înveţe de la celălalt o figură deosebită. Şi ţinând cont că în cadrul concursului de pe Insula Santorini, unde am fost prezenţi, s-au aflat cei mai buni 21 de sportivi din lume de Parkour, de la ora actuală, se poate spune că am învăţat de la cei mai buni. Dar, pentru că totuşi trebuie să existe şi un învingător, ca la orice altă competiţie, juriul format din patru membri ne-a explicat că un traseu care atinge perfecţiunea ar putea ajunge la un maxim de 600 de puncte, însă notele obţinute de concurenţi s-au situat în jurul a 400-450 de puncte


Trup armonios, minte ascuţită


Dar, până la urmă, ce este şi cu ce se mănâncă Parkour? În esenţă, este vorba de libertate şi de a depăşi orice obstacol doar prin mijloacele proprii cu care eşti înzestrat, adică braţe şi picioare. Nu contează dacă eşti gras sau slab, băiat sau fată, totul este să ajungi dintr-un punct A într-un punct B prin găsirea celui mai eficient şi rapid mod de a depăşi toateobstacolele întâlnite în cale. Sportivii se numesc traceuri, iar obstacolele de care vorbeam pot fi balustrade, copaci, clădiri etc. Imaginaţi-vă că dacă la gimnastică, de exemplu, trebuie să efectuezi o anumită săritură respectând un anumit standard şi o procedură, peste o balustradă poţi sări în zeci de feluri, şi tocmai din acest motiv există şi spiritul şi senzaţia de libertate care ţi le oferă Parkour, adică de a nu fi restrâns de nici o regulă. Sau, dacă vreţi, regula ar fi ca mişcarea corpului omenesc să fie neîntreruptă, doar înainte, peste, pe sub şi în jurul obstacolelor, atât naturale, cât şi artificiale. Adică, poţi fugi şi căţăra, astfel încât traceurul să-şi adapteze mişcarea la obstacolul din calea sa. Ca să aveţi o imagine mai bună, este cam ceea ce face Jackie Chan în filmele sale.

Atmosferă senzaţională, show total
 
 
 

Revenind la competiţia propriu-zisă, Red Bull Art of Motion a început să se desfăşoare din 2007, iar anul acesta i-a adunat în Santorini pe cei mai buni 21 atleţi de free-runing din lume. Se poate spune că insula vulcanică din Grecia este visul oricărui practicant de Parkour, datorită modului în care sunt amplasate casele, astfel încât şi atmosfera a fost una fantastică - circa 2.500 de spectatori înghesuindu-se să privească acrobaţiile concurenţilor. Traseul a avut o lungime de 260 metri şi atleţii au avut de trecut peste acoperişuri de case, cupole de biserică, terase şi piscine. Diferenţa de nivel, de la start la sosire, a fost de 70 de metri, iar traseul trebuia parcurs în maximum două minute.

 


 

Primii opt atleţi din runda de calificare s-au bătut pentru podium în Marea Finală, majoritatea evoluţiilor terminându-se cu un salt în piscină. În finală, Pavels Petkuns a obţinut cel mai bun punctaj, letonul fiind urmat de Marcus Gustafsson (Suedia) şi Jason Paul (Germania). Cu o evoluţie plină de eleganţă, dar şi de riscuri, în acelaşi timp, Pavel Petkuns a reuşit să-şi facă cel mai frumos cadou, chiar în ziua când împlinea 20 de ani. „Locaţia de aici este visul oricărui atlet de free-runing. În mod normal, în orice oraş avem nevoie de timp până să găsim un traseu perfect pentru evoluţiile noastre, dar aici găseşti un traseu, fără nici o problemă, în câteva minute. Sincer, nici acum nu-mi vine să cred că am câştigat, mai ales că adversarii mei au fost cei mai buni atleţi din lume, dar acest lucru face ca victoria de aici să fie şi mai importantă”, a declarat el la finalul competiţiei.

Articol preluat din ediţia tipărită a revistei Playboy, noiembrie 2012